Ma uitam pe Facebook, nu mai prea scriu pe el, dar imi place sa vizionez ce-i mai nou...da, deci vizionam ce era nou si am dat peste poze de banchet a promotiei de anul acesta (2011) si mi-am amintit ca eu anul viitor voi termina facultatea, ca acum o saptamana stateam in fata facultatii si ma uitam la cei care erau stransi acolo si isi aruncau tocile deasupra capului inspre cer...si ma imaginam pe mine la anul facand acelasi lucru..ma imginam plangand alaturi de cretinele mele, de lumea mea, de satra mea, de colegii mei, de cei de langa mine, de familia mea langa mine...Imi venea sa rad isteric, pentru ca stiam ca toca ce o voi arunca la anul inspre cer va fi in semn de fericire ca am reusit sa termin facultatea, ca voi fi absolventa si ca ea va fi mandra de mine, ei vor si mandri de mine si eu la fel...Dar cel mai mult o voi arunca cu toata puterea, in sus, pentru bunica mea, sa vada de acolo ca are motive de bucurie si ca orideunde as fi ea se va bucura impreuna cu mine..Imi va fi usor poate sa imbratisez ceva ce nu exista, dar doar din cauza asta s-a inventat puterea dragostei...Ma gandeam ce repede trece timpul si nimeni nu stie sa se bucure in realitate de el..Uitam sa fim fericiti, suntem prea stresati...
Stiu doar ca vom merge mai departe, no grupul nostru, mergand spre un viitor deosebit in psihologie sau orice altceva, numai acel ceva sa ne tina impreuna...mereu..orice ar fi,oricand la orice ora, in orice zi sau circumstanta...cu viitori, copii, soti, familie, mereu impreuna toti, mereu speciali...V-ati prins..Da voi :)
M, you know :)...
For my band, with love :).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu